Acalazia cardiei reprezintă imposibilitatea cardiei de a se relaxa datorită unui tonus permenant crescut.
Epidemiologie. Etiologie
Boala este mai frecventă la rasa albă, afectează în proportii egale cele 2 sexe si are o incidentă de 1 la 200.000 persoane. Etiologia bolii nu a fost pe deplin elucidată. Au fost propuse teorii precum degenerescenta plexurilor nervoase mienterice, inflamatia cronică a musculaturii de la nivelul esofagului, mecanisme autoimune. S-a obervat de asemenea o corelatie strânsă cu boala Parkinson, dementa cu corpi Lewy si ataxia cerebeloasă.
Patogenie
La nivelul sfincterului esofagian inferior se poate observa prin manometrie faptul că presiunea este mult crescută, evacuarea esofagiană făcându-se cu dificultate. Hipertonicitatea cardiei are ca si consecintă dilatarea esofagului cu alterarea structurii peretelui acestuia. Dilatarea esofagului aduce totodată si o ameliorare a simptomatologiei. Contractiile peristaltice care iau nastere in portiunea superioară si medie a esofagului adesea dau nastere la regurgitatii alimentare, deoarece nu pot străbate obstacolul reprezentat de cardia.
Semne și simptome
- disfagie, odinofagie
- regurgitatii
- pierdere ponderală
- dureri retrosternale
Investigații
- radiografie toracică: nivele hidroaerice esofagiene, mediastin dilatat, lipsa pungii cu aer la nivel gastric
- tranzit baritat esofagian: evacuarea lentă a esofagului, dilatare esofagiană, deschidere intermitentă si partială a SEI
- endoscopie: pentru monitorizarea în timp a bolii
- manometrie esofagiană: absenta peristaltismului, relaxarea incompletă a SEI
Diagnostic diferențial
Se face cu boala Chagas si cu pseudo-acalazia (dată de infiltrare neuplazică a unor tumori de vecinătate).
Tratament
- dilatări succesive cu sondă sau balonas
- cardiomiotomie (asociată cu alte tehnici chirurgicale care să prevină insuficienta cardiei si BRGE)
Complicații
- pneumonie de aspiratie, esofagită, ulcer esofagian, esofag Barrett, carcinom esofagian, fistule.
